Pastele in lume si Noaptea Invierii

Astazi, Vinerea Mare, este ziua in care Iisus a fost biciuit, batjocorit de soldatii romani si de popor, a fost obligat sa-si poarte crucea pe drumul spre Golgota, a fost tintuit pe cruce, avand alaturi doi talhari si a murit in chinuri, dupa care a fost ingropat in graba. Vineri seara se face Denia Prohodului, adica slujba inmormintarii lui Iisus.
Ortodoxi sau catolici, toti crestinii sarbatoresc Lumina Sfanta a Invierii – fie la aceeasi data, fie la dati diferite. Stim insa ca Hristos a inviat si oamenilor li se pare normal sa fie acum mai buni, mai intelegatori, mai milostivi…ar fi minunat ca Hristos, care a inviat acum aproape 2000 de ani, sa invie in sufletele noastra, zi de zi…Dar suntem oameni si …toti gresim!

Dar oare cum sarbatoresc altii Pastele? Am cautat si iata ce am gasit:

In Franta si Italia in ziua de Pasti oamenii stau cu familia, isi impart oua de Pasti, sau mai nou, oua cu surprize. Astazi, s-a renuntat la ouale propriu-zise si le-au adoptat pe cele de ciocolata in diferite marimi si arome, invelite in staniol. Daca sunteti curiosi de unde vine acest obicei aflati ca acestea sunt in memoria lui Ludovic al XIV lea, care le impartea oua suflate cu aur supusilor sai, oua care contineau, ca si in vremurile noastre, surprize in interior. In Haux, Franta, se obisnuieste sa se gateasca in plina strada, in fiecare an, o omleta gigantica, din mai mult de 4500 de oua. Masa copioasa trebuie sa hraneasca peste 1000 de oameni in Ziua de Pasti. Si aici, postul creeaza de multe ori abuzuri ulterioare, pentru ca oamenii se bucura de masa imbelsugata. Italienii pregatesc si ei un soi de pasca: o prajitura cu branza dulce si traditionala „colomba” – o prajitura dulce cu migdale si fructe confiate. Si ei prefera picnicurile si iesirile in aer liber in ziua de Pasti, preferand bucate ceva mai rafinate decat mititeii si berea: friptura de miel cu fasole si branza maturata din carne de oaie.

In Marea Britanie se mananca in ziua de Pasti un fel de colaci (Hot cross buns) care au imprimata o cruce din zahar pe ei, reprezentand crucea pe care a fost rastignit Iisus. De asemenea, englezii tin o traditie anglo-saxona conform careia colacii facuti in vinerea Mare nu mucegaiesc niciodata si unul dintre ei, cel mai frumos, trebuie pastrat in casa pentru noroc, pana la Pastele viitor. Ei mai gatesc si o tarta cu fructe specifica, cu 11 mingi de martipan in mijloc, simbolizandu-i pe cei 11 apostoli (Iuda nu este luat in considerare, el fiind tradatorul). O alta traditie o reprezinta rostogolitul oualor pe un deal, oul care se invarteste cel mai repede sau supravietuieste la cat mai multe ture de rostogoliri, fiind desemnat castigator.

In America in dimineata Pastelui copii se trezesc devreme ca sa-si verifice cosuletele. Urmeaza apoi un soi de vanatoare de oua in jurul casei sau prin parcuri. Se organizeaza numeroase concursuri, iar copii care gasesc cele mai multe oua ascunse primesc premii. „Goana dupa oua” o intalnim si in Brazilia, care isi ascund ouale de ciocolata in cele mai ciudate locuri, spre deliciul celor mici. In plus, Festivalul de la Rio se incheie chiar inainte de Postul Pastelui, oamenii distrandu-se la maxim pentru a fi pregatiti pentru perioada de penitenta de apoi. In ziua de Pasti, brazilienii plimba statuete cu Maica Domnului si Iisus Hristos in brate, iar sambata parodiaza un mic ritual de ucidere a lui Iuda, prin spanzurare. Mexicanii, sarbatoresc Pastele cel mai mult: 2 saptamani (Semana Santa si Pascua).
Irlandezii au si ei parte de o adevarata sarbatoare ritualica, sarbatorind renasterea, viata care invinge moartea si bucuria venirii primaverii, specifice crestinatatii, insa aici isi fac si mai mult simtita prezenta influentele culturii celtice in Dansurile Zorilor, Funeraliile Scrumbiei si Dansul Prajiturii, traditii din perioada pre-crestina.
In Letonia, jocul traditional de Paste al copiilor este foarte similar cu ciocnitul oualor la noi. Doar ca ei nu se folosesc de replicile „Hristos a inviat!” – „Adevarat a inviat!”. Copiii ciocnesc oua fierte colorate pana ce acestea crapa.
In Elvetia, toate satele isi transforma fantanile in adevarate Fantani Pascale, in care arunca fasii de hartie colorata, flori si oua pictate pentru a le decora. Se celebreaza astfel simbolul apei in vietile noastre.
In Filipine, barbatii ies pe strazi in Vinerea Mare si se biciuiesc pentru a-si aminti de suferintele prin care a trecut Iisus, iar cei mai curajosi chiar se rastignesc pentru a-si arata credinta. Barbatii aleg autoflagelarea sau sunt batuti de catre alti barbati cu biciuri de bambus.
La noi, la romani, in sate se pastreaza vechi traditii conform carora cu mic, cu mare, toata lumea se aduna la biserica pentru a primi Lumina Sfanta.
Va spuneam ca Vinerea mare este ziua cea mai importanta a acestei saptamani, insa Sambata Mare este ziua ingroparii Domnului cu trupul si a pogorarii Lui la iad. Este ziua in care se incheie pregatirile pentru marea sarbatoare a Invierii; spre seara, toti se odihnesc pentru a putea participa la slujba de la miezul noptii. Fiind ultima zi a Postului Mare, era obiceiul ca batranii si copiii sa se impartaseasca.
Ziua Invierii Domnului, cunoscuta si sub numele de Pasti incepe, din punct de vedere liturgic, in noaptea dinainte cand la miezul noptii, se spune ca mormantul s-a deschis si a inviat Hristos. Chiar daca se participa in numar destul de mic la Sfanta Liturghie din aceasta noapte, la Slujba Invierii, pentru a lua lumina vine toata suflarea. Apoi se duc pe la casele lor, revenind, dimineata, la biserica, cand se sfinteste pasta.
Va spuneam despre pasca sfintita, despre care se spune, din batrani, ca prin sfintire dobandeste puteri purificatoare, asemeni anafurei. Ea este sfintita si se consuma imediat dupa anafura. Si celorlalte alimente din cos, sfintite, li se atribuie puteri vindecatoare.
In unele locuri se spune ca, cine mananca oua in ziua de Pasti va fi usor peste an. In trecut albusul de ou rosu sfintit se usca, se pisa si se sufla in ochii bolnavi de albeata, ai vitelor si oamenilor. Cu slanina se ungeau ranile sau vreun picior scrantit. De asemenea, pentru friguri, omul se afuma cu slanina si tamaie puse pe o lespede. Slanina, consumata ca atare, se spunea ca are proprietati tamaduitoare pentru oameni si vite. Hreanul sfintit se pastra in pamant, crezandu-se ca el curateste apa fantanilor, vindeca de boli si friguri. Daca cineva il consuma cand vine de la biserica, se spune ca va fi iute si sanatos tot anul.
Sarea era folosita la sfintirea fantanilor, iar azi e pusa in mancare. Cuisoarele se spunea ca sunt bune pentru dureri de masele, iar cu faina se freca ochiul vitei bolnave de albeata. Despre usturoiul sfintit se spunea ca nu se strica; dar folosea si la alungarea strigoilor sau pentru tamaduirea celor bolnavi de vatamatura.
Puteri deosebite i se atribuie si lumanarii de la Inviere, care este pastrata sapte ani si aprinsa in caz de grindina, furtuni, sau mari primejdii. Noaptea Invierii este deosebita, ea simbolizand noaptea luminii, a izbavirii omului din iad, din pacat si din moarte. Spun sfintii ca intreaga omenire va invia dupa modelul Invierii lui Hristos.
Imi aduc aminte, ca nu aveam voie sa aducem matisori in casa (mugurasii de salcii) pana in ziua de Florii, cand ii luam de la biserica. Mama pastra peste an acesti matisori, iar atunci cand afara era vijelie sau furtuna, cu tunete si fulgere arunca in curte cativa matisori sa ne pazeasca casa de trasnete si foc. La icoanele din casa aveam salcie si matisori de la biserica si acestia stau acolo pana la anul urmator, de Paste.
In Bucovina e obiceiul ca, in noaptea Invierii, sa se lase luminile aprinse in toata casa si in curte, ca sa fie luminata gospodaria, in cinstea luminii pe care a adus-o Hristos in lume, prin Invierea Sa.
Cand eram copil, la miezul noptii, cand se spune ca s-a deschis mormantul si a inviat Hristos, se auzeau impuscaturi si pocnituri. Stiu ca acestea s-ar face pentru alungarea spiritelor rele, dar in acest moment ele nu au nimic de-a face, in acest context, decat cu invierea din mormant a lui Hristos si banuiesc ca ele vestesc deschiderea mormantului Domnului. Intorcandu-ne de la cimitir unde am dus lumina si celor trecuti la viata vesnica, unde am lasat oua pe morminte pentru cei saraci, tata inconjura casa cu lumanarea aprinda, inconjura curtea si la fiecare colt facea semnul crucii pentru a oferi protectia Luminii Sfinte…la fel, fiecare camera a casei benefiacia de acelasi ritual. Exista zone in moldova unde imediat ce te intorci de la biserica se aseaza masa cu bucate, dar la noi, nu mancam pana nu ne intorceam de la sfintitul cosului.
In drumul spre cimitir si casa, salutul obisnuit este inlocuit cu cel de „Hristos a-nviat”, la care se raspunde „Adevarat a-nviat”, salut pastrat pana la Inaltarea Domnului. Aceasta este o forma de marturisire a Invierii si a credintei crestine, si in Bucovina inca se pastreaza salutul pana in ziua de Inaltare.

In prima zi de Pasti se sta acasa, cu familia, nu se matura prin casa, nu se pregateste mancare iar masa de Pasti nu se ridica timp de trei zile. In a doua zi de Pasti, finii se duc in vizita la nasi, cu colaci, pasca si oua rosii iar copiii merg la parinti. Nasii ii ospateaza pe fini, dupa care merg impreuna la hora satului Se obisnuia sa se construiasca, pentru zilele de Pasti, scrancioburi mici, pentru copii, in fiecare gospodarie, si un scranciob mare, pe toloaca satului, pentru tineri. Acesta din urma era facut din lemn, avea forma unei roti uriase, montata pe doi stalpi verticali. In credinta locala, scranciobul era reprezentarea simbolica a corpului lui Iuda, cel care s-a spanzurat in gradina in care l-a vandut pe Iisus iar trupul sau s-a leganat in copac timp de trei zile.

In cea de-a doua si in cea de-a treia zi de Pasti are loc stropitul ritual cu apa, in amintirea readucerii la viata a fetei de evreu, lesinata la aflarea vestii invierii lui Iisus, prin stropirea ei cu apa de catre tinerii ce treceau intamplator prin zona. Luni, baietii stropesc cu apa fetele iar martea fetele ii uda pe feciori.Astazi, obiceiul de a stropi cu apa s-a inlocuit cu cel de a stropi cu parfum rudele si prietenii vizitati a doua zi de Pasti.

Cam atat dragii mei, ma opresc aici, caci stiu ca nu aveti timp sa cititi…Va doresc un Paste linistit, lumina in suflete si fie ca bunatatea sa va insoteasca mereu! Fie, asa cum mai spuneam ca in sufletul fiecaruia Hristos sa invie in fiecare zi! Iar micutilor ingerasi de langa noi, un iepuras voios! Si tie, Eva Maria si tie, Raisa si tuturor copiilor ce sunt in dificultate si au probleme de sanatate! Putere multa sa treceti peste suferinta si zambet pe fetele voaste! Hristos invie pentru noi toti!