Ouale de Pasti sau “ouale incondeiate” din Bucovina


Imi aduc aminte de copilarie cand in noaptea de Inviere mergeam cu mic cu mare la biserica , iar apoi mergeam la cimitir sa ducem lumina si celor trecuti dincolo. Dormeam cateva ore, iar dimineata, la ora 4 – 5 plecam din nou la biserica, cu cosul si pasca la sfintit. Inca si acum se pastreaza acest obicei. Copii cu cosulete mici, adulti cu cosuri mari in care se pun bunatati: pasca in primul rand, oua rosii, hrean, branza, sare si paine, verdeturi si tot ce crede gospodarul de cuviinta sa manance in dimineata primei zi de Paste. Asteptam cuminti, cu cosuletele acoperite cu stergar tesut sa vina preotul sa ne sfinteasca bunatatile apoi porneam cu nerabdare spre casa sa ne infruptam. Nu aveam voie sa ne asezam la masa pana cand nu ne spalam pe fata cu apa in care mama ne punea un ou rosu sfintit si un banut de argint. Ciocneam ouale, pe care inainte le alegeam indelung si ne certam pe ele (au fost ani in care ne alegeam oua de rata sau de curca care erau “campioane”). Mancam bucate din cele sfintite cu multa bucurie. Imi amintesc ca in ziua de Pasti am avut intotdeauna haine si pantofi noi in cinstea Invierii Domnului, a noului…Am invatat sa incondeiez oua si acum multi ani acestea se incondeiau crude (de cate ori nu am apasat prea tare cu chisita si am reusit sa raman cu ouul in mana :)) A durat mult sa invat ca se misca oul , nu instrumentul. Acum, ouale se inchistresc golite de continut si nu se mananca, acestea sunt oferite cadou. Exsta si tehnica oualelor cu margele…iti trebuie multa rabdare.
Va voi scrie cam tot ce stiu, ce am citit despre incondeiatul oualelor. Stiati ca in dimineata de Paste, sarmanii se duc in cimitir si aduna ouale lasate pe morminte? E Sfanta Noapte a Invierii cand cerurile se deschid, urmeaza Saptamana Luminata cand pana la Duminica Tomei, acestea raman deschise. Dupa credinta poporului si datina cea veche, dovada ca in acest interval raiul este deschis in ziua de Inviere se scoate usa din mijloc a altarului si se pune deoparte, unde sta apoi toata Saptamana Pastilor sau Saptamana Luminata.
Stiu de copil, ca cine moare in acest interval – si mai ales in ziua de Pasti sau in Saptamana Luminata – merge de-a dreptul in rai pentru ca lumina raiului straluceste fiecaruia care moare in aceasta saptamana si pentru ca in timpul acesta usile raiului sunt deschise, iar cele ale iadului inchise. Si cel care se naste in aceasta zi, si mai cu seama cand trage clopotul intaia oara la biserica, este un om norocos pentru toata viata.

Preluate de crestinism, ouale rosii simbolizeaza sangele varsat de Fiul Domnului intru mantuirea omenirii si miracolul renasterii Sale, devenind elementul definitoriu al sarbatorii pascale.

Rastignirea si invierea reprezinta eterna legatura dintre moarte si viata, asa precum renaste natura in fiecare primavara, cind se reia ciclul vietii. Oul, el insusi purtator de viata, devine un simbol al regenerarii, al purificarii, al vesniciei. In traditia populara romaneasca se crede ca ouale de Pasti sunt purtatoare de puteri miraculoase: ele vindeca boli si protejeaza animalele din gospodarie. In dimineata primei zile de Pasti, copiii sunt pusi sa se spele pe fata cu apa dintr-un vas in care s-au pus dinainte un ou rosu si un ban de argint, pentru ca astfel copiii sa fie tot anul sanatosi si rumeni la fata precum oul de Pasti si curati si bogati precum argintul.
Ouale de Paste, potrivit traditiei, erau adunate din cuibar in miercurea din a patra, numita si „miercurea Paresimilor”. Exista obiceiul ca de la si pana in aceasta zi, gospodinele sa nu stranga ouale. Era credinta ca ouale alese in aceasta zi nu se stricau pana la Paste. Acum se alegeau ouale pentru mancarea de Pasti si ouale ce urmau sa fie inrosite. Chiar daca ele erau stranse in aceasta zi, vopsitul lor avea loc in joia din saptamana de dinaintea Pastelui, insa, niciodata in Vinerea Mare.
In Bucovina ouale de Pasti sunt numite cu un termen generic „merisoare” iar ouale cu ornamente sunt numite incondeiate, inchistrite sau impistrite.
La inceput, acestea erau colorate numai in rosu („rosete”) pentru ca mai tarziu sa se raspandeasca si practica vopsirii in galben („galbinete”), in verde („verdete”), in albastru („albastrele”) si in negru („negrete”). Alta data, culorile se obtineau numai din plante ce erau puse la macerat in . Astazi acest obicei este in mare parte pierdut, femeile folosind culori acrilice pentru vopsirea tuturor .Ouale cu ornamente sunt numite incondeiate, inchistrite sau impistrite.
Cele mai frumoase oua de Pasti, care fac si acum faima Bucovinei, sunt “ouale inchistrite”, numite impropriu “oua incondeiate”. Tehnica uzitata este aceea a pastrarii culorii de fond si consta in trasarea pe ou a unor desene, cu ajutorul cerii de albine topita, si scufundarea succesiva in bai de culoare (galbena, rosie si neagra). Unealta folosita se numeste chisita si este un betisor de lemn ce are fixata la unul din capete o palnie minuscula confectionata din alama, prin care este petrecut un fir de par de porc. La sfarsit, dupa „scriere” si „imbaiere”, oul se incalzeste putin si, cu ajutorul unei carpe, de asemenea usor incalzita, se indeparteaza straturile de ceara, punandu-se in evidenta desenul. Cele mai raspandite motive folosite la inchistrirea oualor sunt crucea Pastelui, floarea Pastelui, cararea ciobanului sau cararea ratacita, braul si desagii popii, bradutul, frunza de stejar, albina, pestele, coarnele berbecului, carja ciobanului, steaua ciobanului, inelul ciobanului, fluierul ciobanului, „patruzeci de clinisori”, vartelnita, creasta cocosului, broasca, fierul plugului, ulita satului, grebla, sapa etc.

Ornamentarea oualor decorative este extrem de variata, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe si religioase. Iata cateva simboluri si semnificatii utilizate:
– linia dreapta verticala = viata ;
– linia dreapta orizontala = moartea ;
– linia dubla dreapta = eternitatea ;
– linia cu dreptunghiuri = gandirea si cunoasterea ;
– linia usor ondulata = apa, purificarea ;
– spirala = timpul, eternitatea ;
– dubla spirala = legatura dintre viata si moarte

In trecut culorile utilizate se obtineau din plante, fierbandu-se frunzele, florile, coaja sau tulpina acestora.
Culori (vegetale):
Rosu: se obtinea din coaja de mar dulce, frunze si flori de mar dulce, roiba, flori de sovarf, coaja de macies, etc.
Albastru: se obtinea din flori de viorele.
Verde: se obtinea din frunze de nuc, coaja de arin, coaja si mugur de mar paduret, floarea-soarelui, etc.
Galben: se obtinea din coji de ceapa, coaja de lemn paduret, coaja de lemnul cainelui, coaja de malin, etc.
Negru: (ouale negre simbolizeaza durerea lui Iisus): se obtinea din coaja verde a nucilor, coaja si fructe de arin, etc.

Vechimea obiceiului poate fi doar banuita. Exista batrani care isi amintesc ca strabunii lor vorbeau de practici de fertilizare savarsite de tinere perechi care ingropau „oua desenate” la marginea campului, in noaptea de Inviere, ceea ce plaseaza obiceiul in vremuri precrestine. Aceeasi vechime pare a fi demonstrata si de perpetuarea unui model numit „ciresica”- ce este aproape identic cu „vartelnita” intalnita pe ceramica de tip Cucuteni – sau a motivului numit „cararea ratacita”, cel mai greu de realizat (el se desfasoara pe intreaga suprafata a oului sub forma unei spirale cu volute), motiv ce este o forma originala de reprezentare a Caii Lactee, numita Cararea Ciobanului in comunitatile de oieri. Ouale inchistrite incepeau a fi „muncite” de pe la mijlocul Postului Mare. De regula, ele nu se mancau. Dupa ce erau sfintite in noaptea de Inviere, erau daruite rudelor si celor dragi si erau pastrate in apropierea icoanelor pana la Pastele urmator.

Incondeierea oualor de Pasti se incepe cu impartirea campurilor ornamentale de-a lungul si de-a latul oului. Asa se ajunge la doua, patru, sase, opt sau chiar mai multe suprafete, cu ajutorul liniilor trasate. Aceste linii cat si primele motive trasate cu ceara incalzita ce se scurge din varful condeiului, acopera unele parti din suprafata alba a oului. Oul este introdus apoi intr-o baie de culoare galbena, dupa care se scoate si se usuca. Acum incepe „scrisul” altor motive de culoare galbena; apoi se continua cu rosu si, de obicei, se termina cu negru sau alta culoare inchisa. La sfarsit, oul se usuca prin incalzire usoara si se sterg liniile de ceara.
Folclorul conserva mai multe legende crestine care explica de ce se inrosesc ouale de Pasti. Una dintre ele relateaza ca Maica Domnului, care venise sa-si planga fiul rastignit, a asezat cosul cu oua langa cruce si acestea s-au inrosit de la sangele care picura din ranile lui Hristos. Se povesteste ca dupa ce Iisus a fost rastignit, rabinii farisei au facut un ospat de bucurie. Unul dintre ei ar fi spus: „Cand va invia cocosul pe care-l mancam si ouale fierte vor deveni rosii, atunci va invia si Iisus”. Nici nu si-a terminat bine vorbele si ouale s-au si facut rosii, iar cocosul a inceput sa bata din aripi.
Ciocnitul oualor se face dupa reguli precise: persoana mai in varsta (de obicei barbatul) ciocneste capul oului de capul oului tinut in mana de partener, in timp ce rosteste cunoscuta formula „Hristos a inviat”, la care se raspunde „Adevarat a inviat”.
In Bucovina, cojile oualor de Pasti, sunt aruncate in rau, pentru ca apa sa le poarte la „Blajini” (fiinţe imaginare, incarnari ale copiilor morti nebotezaţi, al caror loc de vieţuire se afla la „capatul lumii”, aproape de Apa Sambetei). In felul acesta, si Blajinii stiu ca pentru toti crestinii a venit Pastele.

2 thoughts on “Ouale de Pasti sau “ouale incondeiate” din Bucovina

  1. Pingback: Le uova di Pasqua in Romania, piccoli gioielli - Viaţa în Roma

  2. Pingback: Arriva Pasqua: salsa verde sulle uova

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s